Viitorul nu va veni într-o marți dimineață, odată cu o singură invenție spectaculoasă. Va intra treptat în viața noastră: în felul în care muncim, învățăm, ne deplasăm, ne tratăm bolile, producem hrană și energie sau comunicăm cu ceilalți. Unele dintre lucrurile de mai jos par încă desprinse din filmele SF. Dar multe există deja în laboratoare, studii clinice, prototipuri sau proiecte-pilot.

Inteligența artificială va deveni „colegul” permanent al majorității angajaților.
O mare parte dintre sarcinile administrative, repetitive și predictibile va fi automatizată.
Fiecare copil va putea avea un profesor AI personal, disponibil permanent și adaptat ritmului său.
Vom purta conversații aproape instantanee cu oameni care vorbesc alte limbi, fără să fie nevoie să le învățăm.
Ochelarii inteligenți vor înlocui o parte dintre funcțiile telefonului.
Mașinile autonome vor deveni obișnuite în tot mai multe orașe, chiar dacă nu vor cuceri simultan toate șoselele.
Camioanele autonome vor transporta mărfuri pe trasee lungi, cu intervenție umană minimă.
Roboții umanoizi vor lucra în fabrici, depozite, spitale, hoteluri și centre pentru vârstnici.
Unii oameni vor avea acasă roboți care fac ordine, gătesc simplu și îi ajută pe cei cu mobilitate redusă.
Inteligența artificială va identifica numeroase boli din imagini și analize mai repede decât medicii, iar diagnosticul final va combina omul cu tehnologia.
Multe cancere vor fi descoperite prin analize de sânge înainte să producă simptome.
Fiecare pacient va putea avea un „geamăn digital”, pe care vor fi simulate tratamentele înainte de administrare.
Medicamentele vor fi alese tot mai des în funcție de profilul genetic și biologic individual.
Terapiile genetice vor trata boli care astăzi pot fi doar ținute sub control.
Microorganisme modificate vor putea produce medicamente direct în organism.
Implanturile creier-computer vor reda mobilitatea persoanelor paralizate.
Medicii vor produce țesuturi și, treptat, organe de schimb pornind de la celulele pacientului.
Tratamentele biologice vor putea regenera anumite structuri dentare, reducând nevoia de implanturi.
Senzorii purtabili vor urmări permanent glucoza, tensiunea, ritmul cardiac și alți biomarkeri.
Speranța de viață sănătoasă va crește, iar multe persoane vor ajunge la 90–100 de ani cu o funcționalitate mult mai bună decât astăzi.
Carnea cultivată și proteinele obținute prin fermentație de precizie vor deveni produse obișnuite.
Agricultura va folosi masiv roboți, drone și sisteme AI care aplică apă și nutrienți exact acolo unde este nevoie.
Clădirile vor fi construite tot mai rapid cu imprimante 3D, materiale reciclate și roboți.
Betonul și alte materiale de construcție își vor putea repara singure unele fisuri.
Energia solară combinată cu bateriile va deveni una dintre principalele surse de electricitate ale lumii.
Mașina electrică va putea alimenta locuința în timpul unei pene de curent sau va putea trimite energie înapoi în rețea.
Vor apărea reactoare nucleare mai mici și mai flexibile, iar fuziunea nucleară va trece probabil de la experimente la primele centrale demonstrative.
Vor exista oameni care vor locui și vor lucra temporar într-o bază permanentă pe Lună.
Oamenii vor încerca să ajungă pe Marte. Dacă vor reuși în timpul vieții noastre, întoarcerea va fi partea cu adevărat complicată.
Va apărea primul multi-trilionar din istorie. Iar internetul va dezbate dacă a muncit suficient pentru trilioanele alea…

Probabil că unele dintre aceste predicții se vor dovedi prea optimiste. Altele vor părea, peste 30 de ani, ridicol de prudente.
Dacă i-ai fi explicat cuiva din 1990 că, în câteva decenii, va purta în buzunar o cameră foto, un televizor, o hartă a întregii planete, o bibliotecă, un traducător și acces aproape instantaneu la toată cunoașterea omenirii, probabil că și asta i s-ar fi părut SF.