Explic mai jos de ce și care sunt efectele! Sper că destul de simplu de înțeles! Efecte pe care toți le resimțim, dar guvernanții își ascund propria incompetență “după cireș”, că poate trece!
Datoria globală a crescut cu 14 trilioane de dolari doar în trimestrul al doilea din 2025, ajungând la un nivel record de 337,7 trilioane de dolari. Asta înseamnă 116 miliarde de dolari pe zi — sau 1,3 milioane de dolari pe secundă, la nivel mondial.
De ce crește prețul aurului la maxime istorice?
De ce urcă dobânzile, inflația, iar statele și investitorii se refugiază în aur, bitcoin și energie?
În prima jumătate a anului 2025, datoria mondială a crescut cu peste 21 de trilioane de dolari, o valoare comparabilă cu vârful din perioada pandemiei, când guvernele au inundat piețele cu bani ieftini.
În perioada 2020-2025 masa monetară în euro a crescut în UE cu 4 trilioane de euro. Adică cu 25%-30%.
În SUA, în aceeași perioadă, au fost tipăriți 7 trilioane de dolari, adică peste 40% creștere a masei monetare! Dar am avut o creștere a masei monetare fără o creștere egală a producției reale!
În România situația e și mai dezastruoasă. La sfârșitul lunii decembrie 2020, masa monetară în sens larg (M3) era de 487 450,5 milioane lei. În august 2025, M3 era de 751 138 milioane lei (751,1 miliarde lei). Creștere de 54%! Wow! În doar 5 ani!
Cum se crește masa monetară? Uite cam așa, prin :
1. QE (Quantitative Easing) – banca centrală cumpără obligațiuni guvernamentale (de stat), injectând bani noi în sistem.
2. Repo / injecții de lichiditate – oferă băncilor bani pe termen scurt contra titluri de stat.
3. Relaxarea cerințelor de capital – permite băncilor comerciale să creeze și să ofere mai mult credit.
Statele care conduc topul creșterilor datoriei la nivel global : SUA, China, Franța, Germania, Regatul Unit și Japonia — toate afectate de slăbirea dolarului american, de costurile mari bugetare, de noul război comercial și de costurile uriașe ale finanțării deficitelor.
Piețele emergente au adăugat încă 3,4 trilioane de dolari la datoriile lor în doar trei luni, ajungând la un total record de 109 trilioane de dolari.
📉 Raportul datorie totală / PIB global a urcat la 324% — cu o creștere de 21 de trilioane în doar șase luni.
Aceasta nu mai este o simplă criză. Este deja o dependență globală.
Guvernele însă nu pot tipări bani direct (decât prin intermediul băncilor centrale), așa că: emit titluri de stat (obligațiuni guvernamentale) vândute pe piață internă sau externă, atrag bani din fonduri suverane, bănci centrale străine, investitori instituționali și reînnoiesc constant datoria (adică se împrumută din nou pentru a plăti ce au împrumutat anterior).
În practică, o mare parte din „tipărirea” de bani se face tocmai pentru a cumpăra aceste titluri, ceea ce creează un cerc vicios: statul se împrumută pentru a plăti datoria și „tipărește” pentru a susține împrumutul.
Când masa monetară crește mai repede decât producția reală, iar datoriile se rostogolesc:
🔻Inflația crește – pentru că există mai mulți bani care „vânează” aceleași bunuri;
🔻Dobânzile cresc – pentru a ține în frâu inflația sau pentru a atrage investitorii să cumpere titluri de stat;
🔻Costurile de finanțare cresc – statul plătește dobânzi mai mari, deci datoria crește și mai mult;
🔻Puterea de cumpărare scade – pentru cetățeni și companii;
🔻Activele reale (aur, energie, terenuri) devin refugii de valoare.
Statele se împrumută inclusiv la cetățeni pentru a le putea oferi servicii, pentru a achita pensii și salarii.
Datoria statelor nu mai este un instrument, este o fundație care crapă.
324% datorie versus PIB înseamnă că omenirea datorează mult mai mult decât produce.
Sistemul depinde de bani care nu există.
Iar guvernele numesc asta, ironic, „stimul economic”.
În realitate, este auto-canibalizare.
💣 Rambursare? Deja imposibilă.
Tot ce se face acum este o amânare colectivă a colapsului, până la următorul val de tipărire de bani și la o inflație și mai mare.
Randamentele reale sunt matematic nesustenabile. Băncile centrale nu mai pot majora dobânzile — trebuie să le „șteargă” prin inflație.
Așa-numita „aterizare lină” este doar o poveste de PR care ascunde dominația fiscală: politica monetară a devenit instrumentul de supraviețuire al datoriei. Dar noi tot vorbim dacă reducem aparatul de stat cu 15.000 de posturi! O glumă foarte frumoasă! Sau cu 30 de directori de companii!
💰 QE, injecțiile de lichiditate și monetizarea ascunsă nu mai sunt opționale — sunt singura cale de supraviețuire.
QE (Quantitative Easing) este atunci când banca centrală cumpără obligațiuni guvernamentale (de stat), injectând bani noi în sistem.
Într-o lume în care 337 de trilioane de dolari nu mai pot fi rambursați, activele tangibile devin singura formă de protecție:
🔸 aur,
🔸 bitcoin,
🔸 capitaluri productive,
🔸 infrastructură energetică.
Restul… sângerează sub greutatea unei datorii globale care nu mai poate fi plătită. Orice nou șoc ne va aduce mai aproape de un faliment al statului! Acum, va conta cine are puterea financiară și …..forța militară!
